Our social:

Latest Post

joi, 22 ianuarie 2015

Urmașii masageților trăiesc și in China


De ani de zile locuitorii din nord-vestul satului chinez la distanță de Liqian au crezut că sunt speciali. Mulți dintre săteni au caracteristici specifice vesticilor, inclusiv ochi verzi și păr blond, fapt ce conduce pe unii experți să sugereze că ar putea fi descendenții unei legiuni pierdute și stabilite în zonă. Acum, testarea ADN a sătenilor a arătat că aproape două treimi dintre ei sunt de origine caucaziană.
sursa imagine: thraxusares.wordpress.com
Sătean chinez “roman”, la stânga, și un bust al celebrului comandant roman Marcus Crassus.Un rezident, Cai Junnian, 38 de ani, cu ochi verzi este acum poreclit Cai Luoma, sau Cai romanul, de prietenii săi și a devenit o celebritate locală.
Rezultatele concureaza cu teoria că înființarea Liqian poate fi legată de legenda unei ”armate pierdute” a generalului roman Marcus Crassus.
În 53 î.Hr, după ce Crassus a fost învins de către parți și decapitat în apropierea ceea ce este acum Iranul, o legendă spune că 145 de romani au fost capturați și au rătăcit în regiune ani de zile. Legătura orașului cu Roma a fost sugerată mai întâi de un profesor de istorie chineză de la Oxford în 1950.
Profesorul universitar de la Oxford, Homer Dubs consideră că romanii din grupul care a călătorit spre est, au fost capturați de către chinezi și au fondat Liqian în 36 î.Hr. Prof Dubs a teoretizat că au făcut drumul lor spre est ca trupe mercenare, cunoscute ca trupe “formațiune scară de pește”, și au ajuns să fie capturați de către chinezi 17 ani mai târziu. S-a sugerat că unii și-au croit drum spre estul Uzbekistanului de astăzi și mai târziu cu căpetenia Hun JZH împotriva dinastiei Han din China.
El a declarat că “formațiunea scară de pește”, a fost o trimitere la “broasca țestoasă” romană, o falangă protejată de scuturi pe toate laturile și deasupra. Homer Dubs unificat legendele din istoriile oficiale, care spuneau că Liqian a fost fondat de soldați capturați într’un război dintre chinezi și huni, din 36 î.Hr., și legenda armatei pierdute de Marcus Crassus, un general roman.
Marcus Licinius Crassus a fost, alături de Iulius Cezar și Pompei cel Mare, una dintre cele trei persoane cele mai puternice din lume și unul dintre cei mai bogati oameni din istorie. El este celebru pentru că a învins revolta sclavilor conduse de Spartacus de la 73-71 î.Hr făcută pe cheltuială proprie după ce a devenit clar că devenea un real pericol pentru Roma.
El a fost ales consul în 70 î.Hr. și a devenit patronul parvenit a tinărului Iulius Cezar care a fost susținut în propriile sale ambiții politice. Crassus a primit Siria ca provincia a sa, de unde a condus trupele sale în încercarea de a cuceri regatul Parthia. Legiunile sale au fost înfrânte în bătălia de la Carrhae (azi Turcia), unde fiul său a fost decapitat. Conform legendei Crassus a fost, de asemenea, decapitat și i s’a turnat aur în gura deschisă ca o ilustrare a lăcomiei lui.
Mormintele din apropiere de Yongchang au apărut, de asemenea, să ofere dovezi că romanii locuiau în vestul Chinei la momentul respectiv. Arheologii au descoperit că unul dintre mormintele a fost  de 1.80 m înâlțime, ceea ce duce pe unii să creadă că legionarii romani au fost îngropați în dealurile de acolo. Cu toate acestea alții subliniază că zona a făcut parte din populara rută comercială Drumul Mătăsii și mulți oameni de diferite naționalități, fiind posibil la fel de mult ca și cineva de la Marea Mediterană, să fi fost îngropat acolo.
Colegii academicieni au descris “teoria” Dubs ca fiind ”interesantă și provocatoare”, dar l-au criticat pentru exagerarea concluziilor sale. Yang Gongle, profesor la Normal University din Beijing, a declarat că nu sunt dovezi suficiente pentru a lega sătenii cu vechii romani.
Conform cercetărilor lui Yang, județul Liqian a fost înființat în 104 î.Hr., o jumătate de secol mai devreme decât presupusa sosire a soldaților romani. Și el a remarcat că ”formațiunea scară de pește” nu a avut nimic de’a face cu faimoasa strategie a Legiunii “Țestoasa”.
Palisade de lemn dublu, care ar putea fi privită ca solzi de pește, a fost utilizată pe scară largă în construcții în Asia Centrală și India la acel moment, a declarat Yang. Maurizio Bettini, un antropolog de la Universitatea din Siena, a fost de asemenea impresionat de teoria pe care a respins-o ca fiind “un basm”.
El a declarat pentru ziarul italian La Repubblica:
“Pentru a fi incontestabil, ar trebui să găsească elemente, cum ar fi bani Romani sau arme care au fost tipice legionarilor romani.  “Fără o dovadă de acest gen, povestea legiunilor pierdute este doar o legendă.”
Povestea este, de asemenea, complicată de faptul că Imperiul Roman a fost la apogeu în timpul acela și a dominat cea mai mare parte a lumii în Europa, Africa și Europa de Vest. Una din strategiile romanilor, era de a angaja asemenea trupe din teritoriile cucerite, foarte multe legiuni romane s-au format nu din nativi romani, ci din oamenii cuceriți din zona locală, care au fost apoi recrutați și antrenați.

Surse:

Un pictor maghiar pune în evidență continuitatea dacilor din Transilvania, în secolul XIX


Fără îndoială că dovezile continuității dacilor pe aceste meleaguri sunt foarte numeroase și, pentru cine are ochi să vadă, lucrurile sunt evidente.

Vorbim de nenumărate tradiții, de portul popular și motivele populare care conțin simboluri ce s-au găsit și pe ceramica dacică, de mărturiile aduse de izvoarele istorice și de o serie de dovezi materiale de genul plăcii funerare care se găsește în biserica reformată din Deva (o vedeti mai jos) și în care principele Dominic Dobo vorbește, pe la mijlocul secolului XVI, despre dacii și geții din munți…

Ei bine, mulțumită semnalării făcută de doamna Aurelia Drivas, putem să vă mai prezentăm o probă materială deosebit de importantă – pictura unui artist maghiar din Transilvania secolului XIX, Miklos Barabas.

În această pictură sunt reprezentați niște țărani sălișteni (zona Sibiului) mergând spre târg. Priviți mocanul mai în vârstă și o să vedeți că, parcă, e coborât de pe Columna lui Traian. Prin urmare, dacă în secolul XIX țăranii români purtau încă straie dacice, se mai poate contesta continuitatea dacilor în Transilvania? Cu atât mai mult cu cât proba este oferită de un pictor maghiar?!?

un articol de Daniel Roxin

Sursa:

Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci !


Un studiu de paleogenetică, realizat între anii 2003-2006, a arătat că, genetic, suntem daci, iar teoria latinizării făcute de Imperiul Roman este falsă.

Studiul, realizat de dr. Georgeta Cardoş , specialist în genetică, cu sprijinul Universităţii din Hamburg, Germania, a pornit de la ţesuturi osoase recoltate din peste 20 de situri arheologice din România, de la un număr de 50 de indivizi aparţinând populaţiilor care au trăit aici cu 5.000 de ani în urmă.

Datele genetice obţinute au fost comparate cu cele ale românilor de astăzi.
Concluzia a fost că între actuala populaţie a României şi cele care au trăit pe teritoriul acestei ţări cu 5.000 de ani în urmă există o clară înrudire genetică, iar fondul de bază dovedeşte continuitatea şi legătura strânsă cu populaţia străveche, adică cu dacii, ramura nord-dunăreană a marelui neam tracic.

Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea şi omul care a avut acces la toate documentele secrete din biblioteca Vaticanului, a făcut recent o afirmaţie care a şocat lumea academică şi nu numai.
El a declarat că latina cultă se trage din limba română străveche, nu invers, cum se credea până acum!
Într-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, în decembrie 2012, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea (foto), unul din oamenii care au avut acces la cei 230 de kilometri de rafturi cu cărţi din arhiva bibliotecii Vaticanului şi fost membru al Comisiei Teologice Internaţionale, a făcut o declaraţie şocantă:
“Chiar dacă se ştie că latina e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers.
Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Aşadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină - Grădina Maicii Domnului.)"
Cu alte cuvinte, teoria conform căreia romanii au cucerit o parte din Dacia, iar dacii, inclusiv cei din teritoriile necucerite de Roma, şi-au abandonat limba strămoşilor lor şi au început să vorbească latina e falsă.
 
Conform declaraţiei lui Ledwith, la întâlnirea lor cu romanii, dacii nu au avut nevoie de translatori: vorbeau deja limba din care se născuse chiar latina.

Din această perspectivă, românii apar drept unul şi acelaşi popor cu dacii, continuatorii direcţi şi legitimi ai acestora. Mai mult, ar rezulta că şi romanii ar fi fost neam tracic.

Menţionăm că Miceal Ledwith este o personalitate irlandeză care nu are interese personale în România.
 
De asemenea, reamintim că Papa Ioan Paul al II-lea a spus, cu ocazia vizitei în ţara noastră, din anul 1999, că România este “Grădina Maicii Domnului”.
În această ordine de idei, se pune întrebarea: ce ştiu cei de la Vatican despre noi, iar noi habar nu avem?

Sursa: